Anevrismul de aortă abdominală (AAA) este o dilatare anormală a aortei - cea mai mare arteră din organism - la nivelul abdomenului. Este o afecțiune potențial letală, dar care poate fi detectată simplu prin ecografie și tratată eficient dacă este identificată la timp.
Ce este anevrismul de aortă abdominală?
Aorta normală are un diametru de aproximativ 2 cm la nivel abdominal. Un anevrism este definit ca o dilatare a aortei peste 3 cm (sau peste 50% din diametrul normal). Peretele arterial dilitat devine progresiv mai subțire și mai fragil, crescând riscul de ruptură.
Ruptura unui anevrism aortic este o urgență chirurgicală catastrofică, cu o mortalitate de 80–90% (inclusiv mortalitatea preoperatorie). Aproximativ jumătate dintre pacienți nu ajung în viață la spital. De aceea, depistarea și monitorizarea anevrismului înainte de ruptură sunt esențiale.
Cine este la risc?
Factorii de risc principali:
- Sexul masculin - bărbații sunt de 4–6 ori mai afectați decât femeile
- Vârsta peste 65 de ani - prevalența crește semnificativ
- Fumatul - cel mai puternic factor de risc modificabil. Fumătorii au un risc de 5–8 ori mai mare
- Antecedente familiale - rudele de gradul I ale pacienților cu AAA au un risc de 15–30%
- Hipertensiunea arterială
- Boala arterială periferică - prezența aterosclerozei la nivelul membrelor indică un risc crescut de anevrism aortic
- Dislipidemia
- Boli ale țesutului conjunctiv (Marfan, Ehlers-Danlos) - cauze rare de anevrism la pacienți mai tineri
De ce este silențios?
Anevrismul de aortă abdominală este, în majoritatea cazurilor, complet asimptomatic. Nu doare, nu produce simptome digestive sau urinare vizibile și nu poate fi detectat prin analize de sânge. De aceea este supranumit „ucigașul silențios".
Când anevrismul produce simptome, acestea pot indica creșterea rapidă sau ruptura iminentă:
- Pulsații vizibile pe abdomen - mai ales la persoanele slabe
- Durere abdominală sau lombară profundă - persistentă, surdă
- Durere bruscă, violentă, abdominală sau în spate - posibil semn de ruptură sau de expansiune rapidă. Aceasta este o urgență vitală.
Screening-ul ecografic: simplu și salvează vieți
Ecografia abdominală este un examen simplu, rapid (5–10 minute), nedureros, fără radiații, care poate detecta un anevrism aortic cu acuratețe de peste 95%.
Ghidurile internaționale recomandă screening ecografic unic pentru anevrism de aortă abdominală la:
- Toți bărbații cu vârsta de 65–75 de ani care au fumat vreodată
- Bărbații și femeile peste 65 de ani cu antecedente familiale de anevrism aortic
- Pacienții cu boală arterială periferică, indiferent de vârstă
Un anevrism depistat la screening poate fi monitorizat ecografic regulat și tratat electiv (planificat) înainte de a atinge dimensiuni periculoase.
Tratament
Tratamentul depinde de dimensiunea anevrismului:
Anevrisme mici (3–5,4 cm)
- Supraveghere ecografică - ecografie la 6–12 luni pentru monitorizarea creșterii
- Controlul factorilor de risc - renunțarea la fumat (esențial), controlul tensiunii arteriale, statine
- Nu se operează - riscul intervenției depășește riscul de ruptură la aceste dimensiuni
Anevrisme mari (≥ 5,5 cm la bărbați, ≥ 5,0 cm la femei) sau cu creștere rapidă (> 1 cm/an)
- Intervenție chirurgicală planificată - fie chirurgie deschisă (protezare aortică), fie reparare endovasculară (EVAR - implantarea unei endoproteze prin arterele femurale, fără incizie abdominală majoră)
- Alegerea metodei depinde de anatomia anevrismului, vârsta și comorbidizitățile pacientului
Ruptura de anevrism
- Urgență chirurgicală - intervenție imediată, cu mortalitate ridicată chiar și cu tratament. Aceasta este situația pe care screening-ul o previne.
Pot discuta despre riscul meu online?
Absolut. O consultație de telemedicină poate evalua factorii dumneavoastră de risc pentru anevrism aortic, poate interpreta o ecografie existentă și poate recomanda un plan de monitorizare. Dacă aveți boală arterială periferică, antecedente familiale de anevrism sau sunteți fumător/fost fumător peste 65 de ani, o discuție despre screening este deosebit de valoroasă.
Întrebări frecvente
Anevrismul de aortă se vindecă? Anevrismul nu regresează spontan. Odată format, el poate fi monitorizat sau tratat chirurgical, dar nu dispare cu tratament medicamentos. Controlul factorilor de risc încetinește creșterea.
Operația de anevrism este periculoasă? Operația planificată (electivă) are un risc de mortalitate de 1–5%, semnificativ mai mic decât cel al rupturii (80–90%). EVAR (tehnica endovasculară) are risc operatoriu și mai scăzut.
Pot face efort fizic dacă am anevrism? Efortul fizic moderat este recomandat. Se evită ridicările de greutăți foarte mari cu manevra Valsalva (apnee sub efort), care cresc brusc presiunea aortică.